Titlul V, punctul 24 din Normele Codului fiscalVeniturile pentru care se datorează contribuţia, cotele de contribuţii şi bazele de calcul
Forma consolidată la 31.03.2026
Normele metodologice detaliază Codul fiscal, dar nu sunt mereu actualizate odată cu el (de exemplu, cote de TVA modificate). Dacă un text de aici contrazice Codul fiscal, se aplică Codul fiscal.
24. (1) Sumele care se includ în câştigul brut realizat din salarii şi în veniturile asimilate salariilor, care reprezintă baza lunară de calcul al contribuţiei pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, sunt cele prevăzute la art. 195 alin. (1) şi art. 196 din Codul fiscal, inclusiv cele prevăzute în normele metodologice de aplicare a art. 76 alin. (1)-(3) din Codul fiscal, cu excepţia veniturilor asupra cărora nu există obligaţia plăţii contribuţiei pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate potrivit prevederilor art. 195 alin. (2) şi 197 din Codul fiscal. (2) În categoria sumelor prevăzute la art. 195 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal se includ indemnizaţiile persoanelor alese în consiliul de administraţie/comitetul director/consiliul superior, comitetul executiv/biroul permanent, comisia de disciplină şi altele. (3) În categoria persoanelor prevăzute la art. 195 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal se includ administratorii, membrii consiliului de administraţie, consiliului de supraveghere şi comitetului consultativ, precum şi reprezentanţii statului sau reprezentanţii membrilor consiliului de administraţie, fie în adunarea generală a acţionarilor, fie în consiliul de administraţie, după caz. (4) Sumele care depăşesc limita prevăzută la art. 195 alin. (1) lit. h)-k) din Codul fiscal reprezintă venit asimilat salariilor şi se cuprinde în baza de calcul al contribuţiei pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, determinată prin cumularea cu veniturile din salarii şi asimilate salariilor aferente lunii respective. (5) În înţelesul prevederilor art. 195 alin. (1) lit. h)-k) din Codul fiscal, prin străinătate se înţelege orice alt stat, respectiv orice stat membru al Uniunii Europene, al Spaţiului Economic European sau al Confederaţiei Elveţiene, orice stat cu care România aplică un acord bilateral de securitate socială, precum şi orice stat care nu face parte din Uniunea Europeană, Spaţiul Economic European sau din Confederaţia Elveţiană.
Textul oficial pe legislatie.just.ro (se deschide într-o filă nouă)